Magneziul îndeplineşte nenumărate funcţii în corpul uman. Influenţează transmiterea semnalelor de la nervi la muşchi, eliberarea adrenalinei şi mineralizarea oaselor.
Consumul unei alimentații echilibrate vă poate ajuta să vă asigurați că nevoile de vitamine și minerale sunt îndeplinite.
Acest mineral este responsabil pentru activarea a peste 300 de enzime în procesul metabolismului. În calitate de inhibitor al coagulării sângelui, magneziul poate preîntâmpina apariţia trombozelor (cheaguri de sânge). Aproximativ 60% din magneziul din corp se află în oase, restul în diferite organe şi ţesuturi. Numai 1% din cantitatea totală de magneziu se regăseşte în sânge. Atunci când corpul este alimentat cu prea puţin magneziu, începe să consume din rezervele disponibile. Conţinutul de magneziu măsurat în sânge oferă o imagine reală numai în anumite condiţii.

Carenţa de magneziu

Rezervele de magneziu din organism sunt mai repede epuizate atunci când suntem supuşi stresului, când consumăm multă cafea, mult zahăr şi mult alcool. Chiar şi atunci când urmăm anumite tratamente medicamentoase, sau când luăm calciu în cantităţi mari
Deşi simptomele carenţei de magneziu sunt rar întâlnite, foarte multe persoane nu reuşesc să consume cantităţi suficiente. Acest lucru duce la creşterea riscului de boli cardiovasculare şi la slăbirea sistemului imunitar, diaree, senzaţie de vomă etc.
Absorbţia magneziului este influenţată de starea de sănătate a sistemului digestiv şi a rinichilor. Magneziul este absorbit la nivelul intestinului subţire şi apoi transportat către celule şi ţesuturi prin intermediul sângelui.

Beneficile magneziului

-Împiedică degenerarea cartilajelor și implicit ajută la prevenirea mai multor probleme cum ar fi osteoartrita sau durerile articulare.
-Este principalul mineral ce alungă disconfortul muscular. Prin consumul de magneziu veți putea preveni următoarele probleme: spasme, crampe, furnicături, amorțeli sau tremurat.
-Reglează bătăile neregulate ale inimii.
-Ajută la normalizarea tensiunii arteriale.
-Înlătură durerile de cap sau de maxilar deoarece acestea sunt de cele mai multe ori cauzate de tensionarea mușchilor.
-Ameliorează amețeala ce poate fi de asemenea cauzată de mușchii tensionați din zona cervicală.
-Vă ajută să vă adaptați mult mai rapid la schimbările de intensitate luminoasă. Îi ajută pe cei ce nu văd bine în zone întunecate sau pe aceia ce sunt hipersensibili la zgomote.
-Oferă energie și luptă împotriva oboselii, de aceea este foarte recomandat în perioadele de recuperare pentru persoanele ce suferă de oboseală cronică, fibromialgie sau slăbiciune.
-Induce pofta de mâncare.
-Vă scapă de greață și vomă.
-Îmbunătățește tranzitul intestinal, scăpându-vă de constipație.
-Ameliorează crampele menstruale.
-Reduce dorința de a consuma sare sau ciocolată.
-Reglează sistemul nervos în caz de: insomnie, anxietate, hiperactivitate, neliniște, atacuri de panică, fobii.
-Ajută la sinteza colagenului, element fundamental pentru schelet, tendoane și cartilaje. Dacă suferi de carență de colagen, trebuie să știi că vitamina C și proteinele trebuie consumate la aceeași masă.

Alimente bogate în magneziu

Consumul zilnic recomandat de magneziu este de aproximativ 300 miligrame pentru femei și 350 miligrame pentru bărbați.
Această doză zilnică se regăseşte în cantităţile de alimente de mai jos:
-60 g tărâţe de grâu 
-75 g seminţe de floarea soarelui 
-200 g fasole 
-200 g nuci 
-250 g fulgi de ovăz 
-500 g spanac 
-1200 g carne
Magneziul este prezent în special în alimentele vegetale. Cele mai bune surse de magneziu sunt alunele, nucile şi seminţele, produsele de cereale integrale, în special hrişca.
Peştele este,de asemenea, un alt aliment bogat în magneziu, în special halibut(peşte de apă rece, plin de Omega3 şi de uleiuri esenţiale).

Excesul de magneziu

Concentraţiile foarte mari de magneziu în sânge sunt comune numai cazurilor de administrare parenterală (prin administrare directă în vasele de sânge) sau a afecţiunilor renale. În astfel de situaţii, apar fenomenele de paralizie, fiind afectate atât respiraţia cât şi reglarea presiunii arteriale. În cazuri extreme este posibilă chiar şi intrarea în comă.