Alimentele fermentate sunt pline de probiotice sau de bacterii bune. O multitudine de cercetări au arătat cum echilibrul ideal între bacteriile bune și cele rele din intestinul dumneavoastră formează baza bunăstării fizice, mentale și emoționale. 

Există terapii nutriționale abundente care vă pot ajuta sănătatea să ajungă la un alt nivel. Le-am apărat de zeci de ani, deși există unul care oferă beneficii fenomenale bunăstării lor generale: integrarea alimentelor fermentate în dieta noastră.

Sunt foarte încântată să vă împărtășesc cum alimentele fermentate sau cultivate pot genera în corpul dumneavoastră: cum pot „vindeca și sigila“ un intestin pentru a optimiza sănătatea dumneavoastră sau cum pot inversa boli și multe altele, pentru a obține o sănătate mai bună astăzi.

Tipuri de fermentare

Potrivit naturii lor, există două tipuri de fermentări:

Fermentarea anaerobică

Ea are loc în absența oxigenului și provine din lichide și saramuri (lichide saturate de sare). Este, de asemenea, cunoscut sub numele de lacto-fermentație, deoarece bacteriile produc acid lactic cu fermentarea carbohidraților. Această producție de acid lactic creează un mediu acid în care bacteriile „rele”, cu potențialul de a strica alimentele, nu pot supraviețui. Această condiție permite o conservare adecvată a alimentelor.

Cele mai frecvente bacterii probiotice care produc acid lactic sunt: ​​Lactobacillus și Bifidobacterium.

Unele alimente fermentate cu acid lactic: iaurt, varză, kimchi.

Fermentarea aerobică 

Unele bacterii și drojdii necesită prezența oxigenului pentru a efectua fermentația, deși alimentele fermentate din această metodă conțin și unele bacterii anaerobe.

Unele alimente fermentate care necesită aer sunt: ​​brânzeturi, oțet, tempah, miso, kombucha și pâine.

Mâncarea fermentată a apărut în alimentele strămoșilor

Modul în care strămoșii noștri au trăit ne dă indicii despre modul în care diferite culturi utilizează alimentele fermentate (cum ar fi iaurt şi varza acră), nu numai ca şi conservanţi, ci ca sprijin pentru sănătatea intestinală și, în ansamblu.

Istoria arată că:

• În epoca romană, oamenii au consumat varză pentru gust și pentru sănătate.

• În India antică, era comun să se bucure de lassi, o băutură de iaurt care era consumată înainte de cină. Această practică tradițională este ancorată în principiul folosirii laptelui acru ca sistem de a aduce probiotice organismului.

• Bulgarii sunt cunoscuți pentru consumul ridicat de lapte și kefir fermentat și pentru nivelul ridicat de sănătate al acestora.

• Ucrainenii au consumat probiotice dintr-o varietate de alimente fermentate, cum ar fi iaurtul crud, varza și laptele de zară.

• Mai multe culturi asiatice au mâncat fermenți; varză, napi, vinete, castraveti, ceapă, dovleac și morcov, și chiar și astăzi sunt încă consumatoare de aceste gustări fermentate.

Alimentele fermentate sunt pline de probiotice sau de bacterii bune. O multitudine de cercetări au arătat cum echilibrul ideal între bacteriile bune și cele rele din intestinul dumneavoastră formează baza bunăstării fizice, mentale și emoționale.

De ce o varietate de alimente fermentate?

Consumul de alimente fermentate într-un mod tradițional vă oferă o varietate de beneficii, cum ar fi:

• Nutrienți importanți. Unele dintre alimentele fermentate sunt surse incredibile de nutrienți esențiali, cum ar fi vitamina K2, care ajută la prevenirea acumulării plăcii arteriale şi a bolilor de inimă. De exemplu, brânza de vaci este o excelentă sursă de probiotice și vitamina K2. Doar o jumătate de uncie (15 grame) de brânză zilnic poate oferi toată vitamina K2 de care aveți nevoie. Produsele fermentate sunt, de asemenea, un producător puternic de multe vitamine B.

• Optimizează sistemul imunitar. Se estimează că 80% din sistemul imunitar este în intestin. Probioticele joacă un rol major în dezvoltarea și funcționarea sistemului imunitar al membranelor mucoase ale tractului digestiv, şi ajută la producerea de anticorpi la agenți patogeni. Acest lucru face ca intestinul sănătos să fie unul dintre principalii factori pentru sănătatea optimă, deoarece un sistem imunitar robust este sistemul său maxim de apărare împotriva tuturor bolilor.

• Detoxifiază. Alimentele fermentate sunt unele dintre cele mai bune chelatori (reprezintă legarea ionilor și moleculelor de ioni metalici) disponibile. Bacteriile benefice din aceste alimente sunt detoxifiante foarte puternice, capabile să extragă o gamă largă de toxine și metale grele.

• Profitabilitate. Adăugarea unei mici cantități de alimente fermentate la fiecare masă va beneficia la maximum de banii dvs. De ce? Deoarece conține de 100 de ori mai multe probiotice decât un supliment!

• Varietate naturală a microflorei.

Ce vă spune starea intestinului despre sănătatea dumneavoastră generală

Probioticele, împreună cu o varietate de alte microorganisme, sunt atât de importante pentru sănătatea dumneavoastră încât cercetătorii le-au comparat cu un „organ recunoscut recent”. Microflora dvs. – un termen utilizat pentru a descrie bacteriile, ciupercile, virușii și alți microbi care alcătuiesc ecosistemul microbian intern – are un impact cu mult peste tractul digestiv.

 

Iată zonele în care bacteriile intestinale joacă un rol:

1. Comportamentul. Un studiu publicat în Neurogastroenterologie & Motilitatea a constatat că șoarecii care nu au bacterii intestinale se comportă diferit decât șoarecii normali, purtând ceea ce se numește „comportament cu risc ridicat”. Acest comportament alterat a fost însoțit de modificări neurochimice în creierul şoarecelui..
   De fapt, intestinele tale funcționează ca al doilea creier. Produce mai mult din neurotransmițătorul serotonin, cunoscut că influențează pozitiv starea dumneavoastră de spirit, în comparație cu creierul dumneavoastră.

2. Expresia genetică. O băutură bogată în probiotice sa dovedit a influența activitatea a sute de gene, pentru ai ajuta să se exprime pozitiv și să lupte împotriva bolilor. Acest lucru face sănătatea intestinului dvs. o variabilă foarte puternică a epigeneticii, un domeniu inovator de medicină care arată că stilul tău de viață joacă un rol semnificativ în expresia ta genetică.

3. Diabetul zaharat. Conform unui studiu realizat în Danemarca, populația bacteriană din intestinele diabetice este diferită de cea a persoanelor care nu suferă de diabet. Potrivit autorilor, rezultatele studiului lor arată că diabetul de tip 2 la om este legat de schimbările compoziționale în microbiota intestinală.
   O dieta sănătoasă – scăzută în zaharuri şi cereale; bogat în alimente crude și alimente fermentate – permite bacteriilor intestinale să înflorească.

4. Autismul. O floră intestinală dezechilibrată poate determina simptome precum depresia, anxietatea, autismul și ADD. Există o corelație puternică între o bună stare de sănătate intestinală și o stare emoțională echilibrată.

Există o întreagă rețea de neuroni care acoperă pereții interiori ai intestinelor, plini de neurotransmițători importanți pe care oamenii de știință îi numesc „al doilea creier”. Contrar a ceea ce se crede, 95% din serotonină (hormonul de fericire) apare în pereţii intestinului şi nu în creier.

 

Provocarea este de a optimiza populația bacteriană a intestinului dumneavoastră: căutați un indice ideal între bacteriile bune și cele rele. Acest lucru le poate ajuta să trăiască într-o relație benefică și simbiotică, care va servi pentru lupta împotriva bolilor.