Un atac de cord este întreruperea fluxului sanguin la nivelul unei porțiuni a cordului, ce determină moartea celulelor miocardice. Întreruperea fluxului sanguin poate afecta sau distruge o parte din mușchiul inimii.
Bolile cardiace sunt numite, în lumea medicală, criminali tăcuţi, întrucât simptomele lor sunt de multe ori uşoare, aproape insesizabile şi uşor de confundat cu manifestarile clinice ale indigestiei, întinderilor musculare sau ale oboselii cronice.
Un atac de cord, de asemenea, cunoscut sub numele de „infarct miocardic“ poate fi fatal, dar tratamentul s-a îmbunătăţit de-a lungul anilor. Este esențial să se să solicite asistență medicală dacă simţiţi că aveți un atac de cord.

În fiecare zi, în România mor 40 de oameni prin infarct miocardic, iar 2 din 3 adulți prezintă diferite afecțiuni cardiovasculare.

Simptome atac de cord

Unele dintre semnele și simptomele frecvente la un atac de cord sunt următoarele:

– presiune,
– senzație de apăsare,
– durere sau senzație de slăbiciune,
– durere în piept sau brațe, care se pot răspândi la gât, maxilar sau spate,
– greață, indigestie, arsuri la stomac sau dureri abdominale,
– dificultăți de respirație,
– transpiraţiile reci,
– simptome tipice răcelii şi gripei,
– oboseală accentuată extinsă pe mai multe zile, fără justificare,
– amețeală bruscă sau vertij… 

Simptomele unui atac de cord pot varia

Nu toate persoanele care au atacuri de cord au aceleași simptome sau aceeași severitatea simptomelor. În timp ce unii oameni au dureri minore, alții simt dureri foarte puternice. Unele persoane nici nu sesizează suferinţele organismului şi constată cu stupoare că au trecut printr-un infarct miocardic. Cu toate acestea,dacă anumite semne și simptome sunt prezente, cu atât mai probabil că ai un atac de cord.

Unele atacuri de cord apar brusc, dar mulți oameni au semne și simptome de avertizare cu o anticipare de ore, zile sau săptămâni. Prima avertizare poate fi durere toracică recurentă (angină), care este declanșată de un efort și ameliorată de repaus. O scădere temporară a fluxului sanguin în inimă determină angină.

Un atac de cord diferă de starea în care inima se oprește brusc. Un atac de cord poate provoca un stop cardiac, dar nu este singura cauză.
Un atac de cord produce, în general, dureri în piept pentru mai mult de 15 minute, dar, de asemenea, nu poate avea simptome. Mulți oameni care suferă un atac de cord au semne de avertizare ore, zile sau săptămâni în avans. Femeile pot avea mai puține simptome tipice față de bărbați, cele mai comune fiind dispneea, slăbiciune, o stare de discomfort abdominal și astenie fizică.
Important de reţinut este că durerea în piept sau disconfortul de la acest nivel, care nu cedează sau îşi schimbă manifestarile (de pildă, apare mai des atunci când va odihniţi în pat), indică de cele mai multe ori riscul crescut de declanşare a atacului de cord.

Măsuri de prim ajutor

În cazul în care o persoană ar putea avea un atac de cord:

• se va suna serviciul medical de urgenţă, cât mai repede de la declanşarea simptomelor;
• chiar dacă bolnavul protestează, se va solicita serviciul de urgenţă;
• cel în cauză se va odihni, va sta aşezat şi va încerca să-şi păstreze calmul;
• se va lua nitroglicerină cât mai rapid dacă apar deja simptomele infarctului miocardic şi dacă medicamentul a fost prescris de medic;
• se va mesteca şi înghiţi o aspirină (doar dacă nu aveţi alergii la acest medicament);
• celui aflat în pericol i se va face resuscitare cardiopulmonară: respiraţie gură la gură şi comprimare în zona pieptului. Medicii de la serviciul de urgenţă vor oferi indicaţii pentru realizarea corectă a procedurilor de prim ajutor, până la sosirea ambulanţei.

Ce nu se face când o persoană suferă un atac de cord:
– nu se lasă singură persoana care suferă un infarct;
– nu se va aştepta pentru a vedea dacă simptomele dispar;
– nu se va oferi nici un medicament pacientului cu exceptia celor prescrise de medic pentru afecţiunile cardiovasculare.

Stilul tău de viață afectează sănătatea inimii tale. Următorii pași vă pot ajuta nu numai să preveniți, ci și să vă recuperați după un atac de cord:

• Evitați fumul. Cel mai important lucru pe care îl puteți face pentru a vă îmbunătăți sănătatea inimii este să nu fumați. De asemenea, evitați să fiți în jurul fumului pasiv. Dacă trebuie să renunțați, adresați-vă medicului dumneavoastră pentru ajutor.
• Controlați-vă tensiunea arterială și nivelul de colesterol. Dacă unul sau ambele dintre acestea sunt mari, medicul dumneavoastră vă poate prescrie modificări ale dietei și medicamentelor.
• Faceţi verificări medicale regulate. Unii dintre factorii majori de risc pentru atac de cord – colesterolul crescut în sânge, hipertensiunea arterială și diabetul zaharat – nu produc simptome precoce. Medicul dvs. poate efectua teste pentru a verifica aceste condiții și pentru a vă ajuta să le administrați, dacă este necesar.
• Faceţi sport regulat. Exerciţiile regulate îmbunătăţesc funcţia musculară cardiacă după un atac de cord şi ajută la prevenirea acestuia. Exercitarea nu trebuie să fie viguroasă. De mers pe jos 30 de minute pe zi, cinci zile pe săptămână vă pot îmbunătăți sănătatea.
• Controlaţi greutatea, diabetul, colesterolul şi tensiunea arterială. Excesul de greutate vă îngreunează inima și poate contribui la colesterolul ridicat, tensiunea arterială crescută și diabetul zaharat.
• Mâncați sănătos. Grăsimile saturate, grăsimile trans şi colesterolul în dieta ta pot îngusta arterele, iar prea multă sare poate creşte tensiunea arterială. Mâncați o dietă sănătoasă, care include proteine ​​slabe, cum ar fi pește și fasole, o mulțime de fructe și legume și cereale integrale.
• Gestionați diabetul zaharat. Glicemia din sânge este dăunătoare inimii. Exercitiile fizice regulate, mâncând bine şi pierzând în greutate ajută la menţinerea nivelului de zahăr din sânge la niveluri normale. Mulți oameni au nevoie, de asemenea, de medicamente pentru a-și gestiona diabetul.
• Controlaţi-vă stresul. Reduceți stresul în activitățile de zi cu zi. Regândiți obiceiurile muncogole și găsiți modalități sănătoase de a minimiza sau de a face față evenimentelor stresante din viața dumneavoastră.
• Dacă beți alcool, faceți acest lucru cu moderaţie. Pentru adulții sănătoși, aceasta înseamnă:
• până la o băutură pe zi pentru femei și bărbați cu vârsta peste 65 de ani
• până la două băuturi pe zi pentru bărbații cu vârsta sub 65 de ani.