Acidul hialuronic (hyaluronic) sau hyaluronan este un glicozaminoglican în țesuturile conjunctiv, epitelial și nervos. Între altele, este un hidratant biologic al pielii, care atrage și reține circa 70% din greutatea sa în apă pentru o hidratare îmbunătățită. (wikipedia)
El ajută la reţinerea apei şi asigură hidratarea fibrelor de colagen şi elastină. De asemenea, s-a demonstrat că acidul hialuronic ajută la vindecarea mai rapidă a rănilor şi la estomparea cicatricilor. Folosirea în produsele de îngrijire a pielii a apărut odată cu descoperirea că volumul de acid hialuronic din epidermă scade odată cu vârsta. Această substanță are un rol la menținerea supleței, elasticității și tonicității epidermei.
Acidul hialuronic oferit articulaţiilor contribuie la lubrifierea şi la menţinerea funcţiei normale, de amortizare, a articulaţiilor. Acesta poate fi injectat sau administrat pe cale orală.
Injecţiile permit corectarea defectelor, rectificarea de manieră discretă şi naturală a aspectului îmbătrânit şi obosit al feţei. Trebuie remarcat faptul că injecţiile de umplere, spre deosebire de injecţiile cu toxina botulinică, nu alterează mobilitatea muşchilor feţei şi nu reduc expresiile feței.
Administrarea pe cale orală a acidului hialuronic este mult mai eficientă pentru menţinerea sănătăţii pielii, ochiilor şi articulaţiilor. În plus, acidul hialuronic ajută la reversibilitatea întregului sistem degenerativ sau a îmbătrânirii.

Alimente care conţin acid hialuronic

Acidul hialuronic este prezent în compoziţia anumitor produse alimentare, iar consumul acestor alimente poate încuraja organismul să producă acid hialuronic suplimentar.

– Legumele rădăcinoase care conţin amidon stimulează producţia de acid hialuronic în organism. Persoanele care consumă mai multe legume rădăcinoase trăiesc mai mult, nu sunt afectate de cancer, diabet sau Alzheimer. De asemenea, în ciuda faptului că nu folosesc ecrane de protecţie solară şi că îşi petrec mult timp în aer liber, pielea lor rămâne foarte tânără. Printre aceste legume se numără:

• morcovul conţine vitamine (B1, B2, caroten) şi elemente minerale (fier, cupru, calciu, fosfor). Este cea mai bogată sursă de beta-caroten, un antioxidant cu efect protector împotriva cancerului. De asemenea conţine şi o cantitate apreciabilă de substanţe pectice care se umflă în prezenţa apei, având proprietăţi absorbante, detoxifiante şi antiseptice în intestin – din acest motiv aceasta legumă este utilă in terapia dietetică a colitei şi diareei;
• pătrunjelul – este bogat în vitamine C şi A şi în uleiuri volatile (din acest motiv este utilizat ca plantă condimentară);
• păstârnacul – este bogat in B1, B2 şi C; deoarece cuprinde uleiuri eterice se foloseste ca plantă condimentară;
• ţelina – este bogată ȋn vitamine A, C şi B, săruri de calciu şi unele substanţe aromate;
• ridichea – este bogată în vitamine B1, B2 si C şi compuşi sulfurați specifici ce îi conferă gust înţepător;
• sfecla – este bogată ȋn carbohidraţi (9%), vitamine (B1, B2, C) şi elemente minerale (potasiu, calciu, fosfor); conţine radicali liberi metil implicaţi în numeroase biosinteze şi in detoxifierea organismului; prin conţinutul de fibre solubile ajută la scăderea LDL-colesterolului; de asemenea, datorită zahărului conţinut, uşor absorbabil, poate fi folosită de sportivi după efort fizic.

– Cartilaje şi articulaţii de origine animală– Articulaţiile şi cartilajele de origine animală conţin cantităţi mari de acid haluronic.

– Soia conţine proteine numite izoflavone care imită estrogenul, care încurajează producţia de acid hialuronic. Soia fermentată consumată cel mai des în Japonia şi China este cea mai bună sursă de soia, întrucât soia nefermentatăw conţine ftalaţi nefermentați care împiedică absorbţia corectă a anumitor substanţe nutritive.

– Cereale – orzul verde consumat sub formă de suc.

– Fructe – lămâi, portocale, grepfruit